50 DE FILE DIN ISTORIA REVISTEI ȘI A GRUPĂRII „ORAȘUL”

Nu știm încă dacă posteritatea va fi atât de generoasă cu noi, cei din gruparea „Orașul” de astăzi, pentru a ne acorda spațiul pe care îl merităm într-o istorie a literaturii sau a presei. Noi considerăm că acest statut l-am obținut deja, devreme ce două cărți despre presa clujeană a consemnat deja fenomenul, acordându-ne atenția cuvenită.

Cel dintâi a fost jurnalistul și istoricul de presă Tiberiu Fărcaș, care, în cartea sa Colosul cu picioare de hârtie. O istorie subiectivă și ilustrat a presei scrise din Cluj-Napoca (1989-2010), ed. Eikon, 2010, pp 358-359, ne-a consacrat o pagină succintă și revelatoare privitoare la scopul și modul nostru de a ne manifesta. Cel de al doilea a fost chiar cel care scrie aceste rânduri, în lucrarea noastră despre cei 170 de ani de presă ai Clujului, intitulată Presa clujeană de la începuturi până azi (170 de ani), Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2014, p. 483, în care spuneam: „Revista, subvenționată de Ionel Vitoc, ocupă un spațiu „de nișă” propriu, original și binevenit în viața orașului, prin felul în care știe să promoveze politica de interferență a artelor, / oferind un larg/ câmp de manifestare între literatură, muzică, pictură, arhitectură, urbanism și istorie culturală”. Prin urmare, specificul revistei, susținut cu mult suflet, talent, efort intelectual, imaginație și stăruință de a rezista tuturor vicisitudinilor vremii, de gruparea noastră, încerca să readucă în atenția cititorilor (măcar în idealitatea lui) modelul artistic interbelic al „Gândirii”, care a oferit în epocă unul dintre cele mai strălucite modele de simbioză a artelor, de frumusețe grafică și de eleganță spirituală, punând la dispoziția colaboratorilor săi un larg spațiu de dezbatere intelectuală, mereu
proaspăt și adecvat climatului cultural al epocii.
Cei care am făcut la început revista (bazele ei au fost puse de Paștele anului 2006, de către Mircea Popa, Marcel Mureșeanu și Constantin Zărnescu, redactori, în colaborare cu managerul Ionel Vitoc), am încercat, pe cât posibil, să creem cadrul potrivit acelor manifestări care să răspundă cel mai bine dorinței de informare și de îmbogățire culturală cu tot ceea ce era nou în viața Urbei noastre, constând din expoziții (de grup sau personale, pentru care aveam la îndemână Galeria „Casa Artelor”, acțiuni în care s-a afirmat criticul
de artă Negoiță Lăptoiu), spectacole ale corului „Antifonia”, condus de Constantin Rîpă, recitaluri și prezențe teatral-artistice de mare reverberație (Melania Ursu, Dorel Vișan, Elena Ivanca ), cicluri de conferințe pe teme diverse, cursuri de istoria filosofiei (Vasile Muscă), serate pentru tineret ( Ina ), întâlniri cu personalități ale Clujului (Dumitru Protase, Horia Colan, Crișan Mircioiu, Ioan Aurel Pop, Emil Burzo, Marius Porumb, Ioan Chirilă, Vasile Pușcaș Pompiliu Manea), lansări de cărți (Horia Bădescu, Marcel Mureșeanu, C-tin Cubleșan, Mircea Popa, C. Zărnescu, Dorel Vișan, Cornel Udrea, Adrian Țion etc.), retrospective literare însoțite de recitări și lecturi antologice, consacrate unori scriitori din trecut (Ion Minulescu), pe lângă prezența unor numeroși oaspeți, din diferite domenii de manifestare, a căror prestație a ridicat nivelul calitativ al întâlnirilor noastre. Apariția trimestrială a revistei și lansările ei au devenit sărbători tradiționale ale revistei, alături de multe alte reuniuni,
printr-o colaborare permanentă cu Asociația Scriitorilor (Irina Petraș), Societatea Astra (Vasile Lechințan, Vasile Tutula, Maria Vaida, Mircea Popa), Asociația Națională „Avram Iancu” (Victor Bercea), grupul de la „Familia română” (Teodor Ardelan), asociația Pro Maramureș Dragoș Vodă (Vasile Iuga) și nu în ultimul rând Fundația Culturală „Carpatica” în calitate de gazdă, a căror contribuție substanțială a dat greutate și interes sporit manifestărilor culturale programate în cadrul întâlnirilor cu publicul. Nu dorim și nici nu am putea să facem aici un bilanț cât de cât semnificativ al acestor reuniuni, dar ele, fie că s-au
încadrat într-o tematică mai generală, fie că au reprezentat inițiative individuale au constituit manifestări cu larg ecou în viața orașului nostru.

Reluând ideea care constituie obiectul intervențiilor noastre de astăzi (sărbătorirea
celor 50 de numere ale revistei), trebuie să subliniem încă odată caracterul cu totul special al grupării redacției noastre, la închegarea căreia a contribuit în mod substanțial arhitectul Ionel Vitoc. El a acceptat în primă instanță să ajute la apariția revistei „Filarmonia”, apărută în 2005, găzduind ședințele noastre de redacție, apoi preluând în totalitate costul tipografic al publicației, care a căpătat o nouă structură editorială. Începând chiar cu primul număr al evistei „Orașul” (nume atribuit de Marcel Mureșeanu, grație impresiei de unicitate pe care am trăit-o admirând de la etajul al 5-lea, apoi al 6-lea, superba panoramă de înălțimi a orașului nostru), ea s-a dorit a fi o expresie cât mai fidelă a problemelor de urbanistică ale orașului Cluj-Napoca, într-o perioadă de concurență aprigă cu alte orașe pentru campania de desemnare a „orașului cultural european” din 2020. În acest sens am acordat problematicii urbanistic-arhitecturale un rol precumpănitor, transpus în practică printr-o
iconografie cât mai bogată, prin incursiuni metodice și revelatoare în trecutul orașului (vezi
albumul Clujul istoric și actual), prin insistența pe personalitățile care i-au marcat devenirea,încercând să realizăm o legătură armonioasă între trecut și prezent, între inovație și tradiție, între specific local și universalism. În acest sens am deschis rubrici de actualitate politică, de viață culturală, viață religioasă (Ioan Chirilă), cronici muzicale și artistice, de istoria muzicii și jazzului (Iosif Viehman), arhitectură și urbanism (Vasile Mitrea), viața românească de peste hotare, poezie, proză, monede și monade (Marcel Mureșeanu), recenzii și cronici.

A nu se uita că revista noastră a căutat să se ocupe de creația tinerilor, lansând tinere talente sau oferind premii și diplome. De mare atracție s-au bucurat sărbătoririle unor membri ai noștri la vârste rotunde, agape cu caracter aniversar. Ședințele de marțea au adus un plus de diversitate și de pasionate dezbateri de idei, constituind un factor coagulator în viața acestei reviste și a acestei Fundații. Proiectele culturale născute din dezbateri colective încep să-și arate importanța și, potrivit directorului ei actual, Ionel Vitoc, acestea vor continua și pe viitor.

Urăm revistei „Orașul” și directorului ei, viață lungă, succese și împliniri continue, în așa fel ca de la numărul o sută al revistei să trecem de la ipostaza de „Seniori ai orașului” la aceea de „magistri ai vieții civice clujene”, adică de oameni care au dus gloria și mândria orașlui în zonele lui cele mai eterate!


Mircea POPA

Leave a Reply

Your email address will not be published.